Înțelesuri
- 1
A stârni cuiva (sau a simți) un entuziasm aprins, exagerat; a (se) însufleți.
„Discursul generalului a exaltat mulțimea.”
- 2
(Livresc) A lăuda în cuvinte mari; a slăvi, a glorifica.
„Poeții pașoptiști au exaltat trecutul eroic al neamului.”
Sinonime
- a entuziasma
- a înflăcăra
- a glorifica
- a slăvi
Antonime
Cum se folosește
Se pronunță eg-zal-ta. Prezentul: eu exalt, tu exalți, el exaltă. Nu se confundă cu „a exulta” (a se bucura nespus).
Atenție la scriere
- A exalta sau a exulta? — „A exalta” înseamnă a entuziasma peste măsură sau a slăvi; „a exulta” înseamnă a simți o mare bucurie.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- exalt
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- exalți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- exaltă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să exalt
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să exalte
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (exalter) și din latină (exaltare).