Înțelesuri
- 1
A cerceta ceva cu atenție și în amănunt, pentru a înțelege cum stau lucrurile.
„Comisia examinează dosarele pe rând.”
- 2
A consulta un bolnav pentru a pune diagnosticul.
„Doctorul l-a examinat și a cerut o radiografie.”
- 3
A supune un elev, un student sau un candidat unei probe de verificare.
„Ne-a examinat oral, câte doi.”
Antonime
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- examinez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- examinează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să examinez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să examineze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franțuzescul examiner, la rândul lui din latinescul examinare.