Înțelesuri
- 1
A-și lua obligația de a face ceva; a făgădui.
„A promis că se întoarce până în seară.”
- 2
(Figurat) A da speranțe; a arăta că lucrurile merg spre bine.
„Anul acesta via promite o recoltă bună.”
Antonime
- a refuza
- a se dezice
Expresii și locuțiuni
- A promite marea cu sareaa făgădui lucruri peste putință.
- A-și ține promisiuneaa face ce ai făgăduit.
- A promite în vana făgădui fără gând să te ții de cuvânt.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- promit
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- promiți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- promite
- perfect simplu pers. 1 singular
- promisei
- perfect simplu pers. 1 plural
- promiserăm
- mai-mult-ca-perfect pers. 1 plural
- promiseserăm
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să promit
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să promită
- gerunziu
- promițând
- participiu
- promis
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (promittere) și franceză (promettre).