Înțelesuri
- 1
A face cunoscută și a răspândi o învățătură, o credință sau o idee printre oameni.
„Apostolii au propovăduit Evanghelia în multe ținuturi.”
- 2
(În Biserică) A ține o predică; a predica.
„Preotul propovăduia de pe amvon despre iertare.”
Sinonime
Cum se folosește
Prezentul: eu propovăduiesc, el propovăduiește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- propovădui esc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- propovăduiește
- imperfect pers. 1 singular
- propovăduiam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să propovăduiesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să propovăduiască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (propovĕdovati).