Înțelesuri
- 1
A avea speranța că un lucru dorit se va împlini; a spera.
„Nădăjduiesc să ne revedem la primăvară.”
- 2
A se încrede în ceva, a conta pe ceva așteptând cu încredere.
„Țăranii nădăjduiau într-un an cu ploi bogate.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu nădăjduiesc, el nădăjduiește. Sună mai solemn sau mai vechi decât „a spera”.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- nădăjduiesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- nădăjduiește
- imperfect pers. 1 singular
- nădăjduiam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să nădăjduiesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să nădăjduiască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).