Înțelesuri
- 1
A se repezi asupra cuiva sau a unui loc cu intenții dușmănoase.
„Dușmanii au năvălit în cetate.”
- 2
A intra undeva în număr mare și cu zgomot.
„Elevii au năvălit pe ușă.”
Sinonime
- a se repezi
- a se năpusti
- a irumpe
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu năvălesc, el năvălește.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- năvălesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- năvălește
- imperfect pers. 1 singular
- năvăleam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să năvălesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să năvălească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (navaljati).