Înțeles
A trata pe cineva nedrept, a-i face o nedreptate.
„Elevul s-a simțit nedreptățit de notă.”
Sinonime
- a năpăstui
- a defavoriza
Cum se folosește
Prezentul: eu nedreptățesc, el nedreptățește; conjunctiv: să nedreptățească.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- nedreptățesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- nedreptățește
- imperfect pers. 1 singular
- nedreptățeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să nedreptățesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să nedreptățească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).