Înțelesuri
- 1
A face o greșeală sau o faptă rea; a săvârși.
„A comis o eroare de calcul.”
- 2
(Juridic) A săvârși o infracțiune.
„Fapta a fost comisă în plină zi.”
Sinonime
- a săvârși
- a făptui
Expresii și locuțiuni
- A comite o gafăa spune sau a face ceva nepotrivit, fără să vrei.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- comit
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- comiți
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- comite
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să comit
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să comită
- gerunziu
- comițând
- participiu
- comis
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (committere).