Înțelesuri
- 1
A striga pe cineva ca să vină.
„Cheamă-l pe frate-tău la masă.”
- 2
A cere cuiva să vină undeva sau să facă un anumit lucru.
„Au chemat medicul la trei noaptea.”
- 3
(reflexiv, impersonal) A avea un nume, a se numi.
„Cum te cheamă?”
Expresii și locuțiuni
- A chema la ordinea cere cuiva, apăsat, să se poarte cum trebuie.
- Se cheamă că…va să zică, asta înseamnă că…
- A chema sub armea încorpora în armată.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- chem
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- cheamă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să chem
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să cheme
- imperativ pers. a 2-a singular afirmativ
- cheamă
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latinescul clamare „a striga”.