Înțelesuri
- 1
A sili pe cineva să plece dintr-un loc; a goni, a izgoni.
„L-au alungat din sat după judecata obștii.”
- 2
A fugări pe cineva sau ceva, alergând după el.
„Câinele alunga pisicile din curte toată ziua.”
- 3
(figurat) A înlătura un gând, o teamă sau o stare apăsătoare.
„Și-a alungat gândurile negre muncind până seara târziu.”
Sinonime
- a goni
- a izgoni
- a fugări
- a înlătura
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- alung
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- alungi
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- alungă
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să alung
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să alunge
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latina populară, dintr-o formă allongare.