Înțelesuri
- 1
A face pe cineva să sufere mult, în trup sau în suflet.
„Foamea și frigul i-au chinuit toată iarna.”
- 2
A necăji sau a supăra insistent.
„Copiii chinuiau pisica, trăgând-o de coadă.”
- 3
(Despre boli, griji, gânduri) A nu-i da cuiva pace, zi și noapte.
„O tuse rebelă îl chinuia de o lună.”
- 4
(Reflexiv) A depune mult efort pentru ceva; a se strădui.
„M-am chinuit trei ore cu problema asta.”
- 5
(Reflexiv) A suferi mult, de durere sau de neputință.
„Bătrânul se chinuia în pat, în ultimele zile.”
Sinonime
- a tortura
- a necăji
- a căzni
- a frământa
Antonime
- a desfăta
- a alina
Expresii și locuțiuni
- A se chinui cu cevaa te lupta cu greu ca să reușești.
- A-și chinui minteaa te gândi mult și cu efort la ceva.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- chinui/chinuiesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- chinuie/chinuiește
- imperfect pers. 1 singular
- chinuiam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să chinui/să chinuiesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să chinuie/să chinuiască
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la «chin», cu sufixul -ui.