DEX Dicționar

a obișnui

verb3 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    (reflexiv) A căpăta o deprindere, făcând mereu același lucru.

    „S-a obișnuit să se scoale devreme.”

  2. 2

    A face pe cineva să capete o deprindere.

    „I-a obișnuit pe copii cu ordinea.”

  3. 3

    A avea obiceiul de a face ceva.

    „Obișnuiește să citească seara.”

Antonime

  • a se dezvăța
  • a se dezobișnui

Expresii și locuțiuni

  • Ca de obiceica întotdeauna.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
obișnuiesc
indicativ prezent pers. a 3-a singular
obișnuiește
imperfect pers. 1 singular
obișnuiam
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să obișnuiesc
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să obișnuiască

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Format în română de la obicină, cuvânt vechi pentru „obicei”, venit din bulgară.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera O