DEX Dicționar

a bănui

verb4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    A presupune; a-și închipui.

    „Bănuiam că se va întâmpla așa, dar n-am zis nimic.”

  2. 2

    A socoti pe cineva vinovat de o faptă; a suspecta.

    „E bănuit de furt, dar nu s-a dovedit nimic.”

  3. 3

    A simți dinainte că se va întâmpla ceva.

    „Bănuia că se apropie o furtună, după cum se purtau vitele.”

  4. 4

    (Regional) A-i purta cuiva supărare; a-l dojeni.

    „Să nu mă bănuiești că n-am venit la timp.”

Antonime

Expresii și locuțiuni

  • A bănui pe nedrepta socoti pe cineva vinovat fără temei.
  • Nici nu bănuieștehabar n-are de ceea ce se petrece.

Forme flexionare

indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
bănuiesc
indicativ prezent pers. a 3-a singular
bănuiește
imperfect pers. 1 singular
bănuiam
conjunctiv prezent pers. 1 singular
să bănuiesc
conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
să bănuiască

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Din maghiară (bánni).

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B