Înțelesuri
- 1
A învăța ceva prin exercițiu, prin practică, până devine obișnuință.
„A deprins meseria de tâmplar de la tatăl lui.”
- 2
(Reflexiv) A se obișnui cu ceva sau cu cineva; a se familiariza.
„Copiii s-au deprins repede cu noua școală.”
Sinonime
- a învăța
- a se obișnui
- a se deda
Antonime
- a se dezvăța
Cum se folosește
Se desparte de-prin-. Prezent: deprind, deprinzi, deprinde. Perfect simplu: deprinsei. Participiu: deprins. Substantivul înrudit: deprindere.
Etimologie
Din latină (depre(he)ndere).