Răsfoiește
Litera D, pagina 3
803 cuvinte încep cu litera D. Pagina 3 din 6.
- degeneratadjectiv / substantiv masculinCare și-a pierdut însușirile bune ale speciei sau ale soiului din care face parte.
- degerăturăsubstantiv femininRană sau inflamație a pielii și a țesuturilor, produsă de ger.
- degetsubstantiv neutruFiecare dintre cele cinci prelungiri mișcătoare de la capătul mâinii ori al piciorului.
- degețelsubstantiv neutruDeget mic sau gingaș (diminutiv al lui deget).
- deghizaresubstantiv femininSchimbarea înfățișării cu alte haine sau mască, ca să nu fii recunoscut.
- degrabăadverbRepede, la repezeală.
- degradantadjectivCare degradează; înjositor, umilitor.
- degradaresubstantiv femininÎnjosire sau decădere a cuiva sau a ceva.
- degustaresubstantiv femininFaptul de a gusta o mâncare sau o băutură, mai ales vin, ca să-i apreciezi calitatea.
- dehinterjecțieExprimă resemnare, nedumerire sau șovăială: n-ai ce face, asta e.
- dejaadverbÎncă de pe acum, mai devreme decât te-ai fi așteptat.
- dejunsubstantiv neutruMasa de la amiază; prânz.
- delapidaresubstantiv femininInfracțiune prin care un angajat își însușește sume de bani sau bunuri pe care le…
- delegatsubstantiv masculinPersoană trimisă să reprezinte un grup, o instituție sau o țară.
- delegațiesubstantiv femininGrup de persoane trimis undeva să reprezinte o țară, o instituție sau o organizație.
- delfinsubstantiv masculinMamifer marin inteligent, cu bot alungit, care trăiește în grupuri și sare deasupra apei.
- deliberatadjectiv / adverbFăcut cu bună știință, intenționat.
- delicatadjectivFin și gingaș la înfățișare; ușor de rupt sau de stricat.
- delicatesăsubstantiv femininMâncare fină și aleasă, de obicei scumpă.
- delicatețesubstantiv femininFinețe, gingășie; grija de a nu jigni sau de a nu răni pe cineva; tact.
- deliciosadjectiv(Despre mâncăruri și băuturi) Atât de gustos încât îți face plăcere.
- deliciusubstantiv neutruPlăcere deosebit de mare; desfătare.
- delictsubstantiv neutruFaptă interzisă de legea penală; infracțiune mai puțin gravă, pedepsită cu amendă sau cu…
- delincventsubstantiv masculinPersoană care a săvârșit un delict; infractor.
- delirsubstantiv neutruStare în care un bolnav vorbește fără șir și vede lucruri care nu există, de pildă din…
- delocadverbNicidecum, în niciun fel; întărește o negație.
- deltăsubstantiv femininFormă de relief creată la vărsarea unui fluviu în mare, prin depunerea aluviunilor.
- demascaresubstantiv femininArătarea adevăratei fețe a cuiva sau a ceva ascuns; dare în vileag.
- dementadjectiv / substantiv masculinOm bolnav psihic, care și-a pierdut mințile.
- demerssubstantiv neutruAcțiune întreprinsă pe lângă cineva pentru susținerea unei cauze; intervenție pentru un…
- demisiesubstantiv femininCererea prin care cineva anunță că renunță la o funcție sau la un loc de muncă.
- demiteresubstantiv femininÎndepărtarea cuiva dintr-o funcție, de obicei ca pedeapsă; destituire, concediere.
- demnadjectivCare merită ceva; vrednic de ceva.
- demnitarsubstantiv masculinÎnalt funcționar al statului.
- demnitatesubstantiv femininRespectul de sine care nu-ți îngăduie să te înjosești și nu-i îngăduie nimănui să te…
- democratadjectiv / substantiv masculinPersoană care susține democrația, adică un regim în care puterea aparține poporului.
- democraticadjectivCare ține de democrație sau se bazează pe principiile ei.
- democrațiesubstantiv femininFormă de guvernare în care puterea aparține poporului.
- demodatadjectivCare nu mai e la modă, învechit.
- demograficadjectivCare ține de demografie, adică de studiul populației.
- demolaresubstantiv femininDărâmarea unei clădiri sau a unei construcții.
- demonsubstantiv masculinDuh rău, dușman al lui Dumnezeu și al oamenilor; diavol.
- demonicadjectivCare ține de demon sau care pare a fi al diavolului.
- demonstrațiesubstantiv femininDovedirea unui fapt prin argumente și exemple concrete; argumentare.
- demultadverbCu mult timp în urmă.
- denivelaresubstantiv femininGroapă sau ridicătură pe o suprafață care ar trebui să fie netedă; diferență de înălțime…
- densadjectivFoarte des, strâns, compact.
- densitatesubstantiv femininCât de des sau de strâns e ceva; desime.
- dentaradjectivCare ține de dinți sau de îngrijirea lor.
- dentistsubstantiv masculinMedic care tratează dinții; stomatolog.
- denumiresubstantiv femininNumele dat unei ființe, unui lucru sau unui loc.
- deoarececonjuncțieArată pricina a ceea ce s-a spus; fiindcă, pentru că.
- deocamdatăadverbPentru moment, până una-alta.
- deocheatadjectiv(În superstiții) Bolnav, abătut din cauza deochiului.
- deochisubstantiv neutru(În superstiții) Puterea pe care s-ar crede că o au unii oameni de a face rău cuiva doar…
- deodatăadverbPe neașteptate, dintr-odată.
- deodorantsubstantiv neutruPreparat de igienă personală care combate mirosul neplăcut al transpirației.
- deoparteadverbÎntr-o parte, la o oarecare depărtare de ceilalți.
- deosebiresubstantiv femininCeea ce face ca două lucruri să nu fie la fel; diferența dintre ele.
- deosebitadjectiv / adverbCare nu seamănă cu altul; diferit.
- departamentsubstantiv neutruSecție dintr-o instituție, dintr-o firmă sau dintr-un minister.
- departeadverbLa mare distanță în spațiu.
- depărtaresubstantiv femininDistanța dintre două locuri sau două lucruri.
- depășiresubstantiv femininFaptul de a depăși; trecere peste o limită.
- depășitadjectivRămas în urmă față de vremurile de acum; învechit.
- dependentadjectivCare atârnă de cineva ori de ceva; care nu se poate descurca singur.
- dependențăsubstantiv femininStarea în care ai nevoie de altcineva sau de altceva și nu te poți descurca singur.
- depistaresubstantiv femininFaptul de a depista; descoperirea unui lucru ascuns sau necunoscut.
- deplasaresubstantiv femininMutarea dintr-un loc în altul.
- deplinadjectiv / adverbCare nu-i lipsește nimic; întreg, desăvârșit.
- deplinătatesubstantiv femininStarea a ceea ce este deplin, întreg, complet; plenitudine.
- deplorabiladjectivVrednic de plâns; jalnic, lamentabil.
- deportaresubstantiv femininTrimiterea cuiva cu forța într-o regiune îndepărtată, ca pedeapsă sau măsură represivă.
- depousubstantiv neutruHală cu linii ferate, unde sunt adăpostite și reparate locomotivele sau vagoanele.
- depozitsubstantiv neutruClădire sau încăpere în care se păstrează mărfuri și materiale; magazie.
- depozitaresubstantiv femininPăstrarea mărfurilor sau a lucrurilor într-un loc anume.
- depozitatadjectivPus și păstrat într-un depozit sau într-un loc sigur.
- depozițiesubstantiv femininDeclarația unui martor în fața judecătorului sau a anchetatorilor.
- depravaresubstantiv femininFaptul de a se deprava; corupție morală, desfrâu.
- depresiesubstantiv femininStare de tristețe adâncă și de lipsă de energie, care durează și schimbă felul în care…
- depresiunesubstantiv femininZonă de relief situată mai jos decât terenurile din jur.
- depresivadjectiv(Despre persoane) Înclinat spre tristețe și descurajare.
- deprimantadjectivCare îți strică cheful și te face trist sau descurajat.
- deprimatadjectivDescurajat, abătut, fără chef de nimic.
- deprinderesubstantiv femininFaptul de a (se) deprinde: de a învăța ceva prin repetare sau de a se obișnui cu ceva.
- deprinsadjectivCare s-a obișnuit cu ceva, care a învățat să facă un lucru; experimentat.
- depuneresubstantiv femininFaptul de a pune bani într-un cont sau la o bancă; și suma depusă.
- deputatsubstantiv masculinPersoană aleasă să facă parte dintr-o adunare legislativă; în România, membru al Camerei…
- deranjsubstantiv neutruTulburarea liniștii cuiva; incomodare.
- deranjantadjectivCare te încurcă, te supără sau te scoate din sărite.
- derâderesubstantiv femininBatjocură, luare în râs; zeflemisire.
- derbedeusubstantiv masculinOm fără căpătâi, care nu muncește și umblă fără rost; haimana.
- dereglaresubstantiv femininFaptul de a ieși sau de a scoate pe cineva ori ceva din funcționarea normală; defectare…
- derivăsubstantiv femininAbaterea unei nave sau a unui avion de la drum, din cauza vântului sau a curenților.
- dermatologsubstantiv masculinMedic specialist în bolile pielii.
- derularesubstantiv femininFaptul de a desfășura ceva rulat.
- derutantadjectivCare derutează, încurcă și dezorientează.
- derutatadjectivCare nu mai știe ce să facă sau încotro s-o apuce; zăpăcit, dezorientat.
- desadjectiv / adverbCu părțile foarte apropiate una de alta; strâns.
- desăvârșiresubstantiv femininFaptul de a (se) desăvârși; perfecționare, finalizare.
- descărcaresubstantiv femininScoaterea încărcăturii dintr-un vehicul sau dintr-un loc.
- descântecsubstantiv neutruFormulă magică, de obicei în versuri, rostită cu gesturi pentru a vindeca sau a alunga un…
- descendentsubstantiv masculin / adjectivOm care se trage dintr-o anumită familie sau persoană; urmaș.
- descendențăsubstantiv femininÎnrudire în linie directă, de la strămoși la urmași; filiație.
- deschideresubstantiv femininFaptul de a deschide ceva.
- deschizătorsubstantiv masculin / neutruPersoană care deschide uși, ferestre, lăzi etc.
- deschizăturăsubstantiv femininLoc liber prin care se poate trece sau privi.
- descinderesubstantiv femininFaptul de a coborî sau de a se trage dintr-o familie; coborâre.
- descompuneresubstantiv femininDesfacerea unui întreg în părțile lui.
- descoperiresubstantiv femininFaptul de a găsi ceva necunoscut până atunci sau ceva ce era ascuns.
- descoperitadjectivFără nimic deasupra care să-l acopere sau să-l ascundă; la vedere.
- descreieratadjectiv / substantiv masculinFără minte, fără judecată; nebun, nesăbuit.
- descrieresubstantiv femininFaptul de a înfățișa în cuvinte cum arată sau cum se petrece ceva.
- desculțadjectivCu picioarele goale; descălțat.
- descurajaresubstantiv femininPierderea curajului și a încrederii; starea celui care nu mai are speranță.
- descurcărețadjectivCare știe să se descurce, să rezolve lucrurile cu abilitate.
- desensubstantiv neutruReprezentarea unui obiect sau a unei ființe prin linii, puncte și pete, pe o suprafață.
- deseoriadverbDe multe ori; adesea, frecvent.
- desfaceresubstantiv femininAcțiunea de a (se) desface; despărțire în părți componente.
- desfășuraresubstantiv femininFaptul de a se petrece ceva în etape; felul în care decurge.
- desfășurătorsubstantiv neutruPlan amănunțit al unei acțiuni, al unei ceremonii etc.
- desfătaresubstantiv femininPlăcere mare, încântare, bucurie.
- desfrâusubstantiv neutruPurtare desfrânată; imoralitate, depravare.
- deshidrataresubstantiv femininEliminarea totală sau parțială a apei dintr-un corp.
- designsubstantiv neutru / adjectiv invariabilDomeniu care se ocupă de aspectul și de calitatea obiectelor făcute în serie (mobilă…
- designersubstantiv masculinPersoană care gândește și desenează aspectul unor obiecte, haine, locuri sau pagini de…
- desiguradverbFără îndoială, cu siguranță.
- despăgubiresubstantiv femininBani sau bunuri primite pentru o pagubă suferită.
- despărțiresubstantiv femininFaptul de a te îndepărta de cineva sau de ceva; momentul sau timpul cât ești departe.
- despreprepozițieArată subiectul unei vorbe, al unei scrieri sau al unui gând; în legătură cu, privitor la.
- destinsubstantiv neutruPuterea nevăzută despre care se crede că hotărăște fără scăpare ce se întâmplă în viața…
- destinatadjectivHotărât dinainte pentru un anumit scop sau pentru cineva anume.
- destinațiesubstantiv femininLocul spre care se îndreaptă cineva sau spre care se trimite ceva.
- destrămaresubstantiv femininDesfacerea și ruperea firelor unei țesături.
- destrămatadjectiv(Despre țesături) Cu firele desfăcute, rupt pe margini.
- destuladjectiv / adverbCât trebuie, în cantitate care ajunge.
- deșertsubstantiv neutru / adjectivRegiune întinsă și uscată, cu ploi foarte puține, cu viață rară.
- deșeusubstantiv neutruRest de material rămas după fabricarea unui produs, care nu mai poate fi folosit la el.
- deșiconjuncțieCu toate că; chiar dacă.
- deșteptadjectivCare înțelege repede și bine; inteligent.
- deșteptaresubstantiv femininFaptul de a (se) deștepta; trezire.
- deșteptătorsubstantiv neutru / adjectivCeas care sună la o oră fixată, ca să trezească pe cineva din somn.
- detaliatadjectiv / adverbCare cuprinde toate amănuntele; amănunțit.
- detaliusubstantiv neutruAmănunt, parte mică dintr-un întreg.
- detașamentsubstantiv neutruGrup de soldați trimis să îndeplinească o misiune separată.
- detașaresubstantiv femininFaptul de a (se) desprinde dintr-un ansamblu.
- detectabiladjectivCare poate fi descoperit sau măsurat cu aparate.
- detectaresubstantiv femininDescoperirea a ceva ascuns, cu ajutorul unor aparate sau analize.
- detectivsubstantiv masculinAgent care culege date și cercetează fapte pentru poliție.
- detectorsubstantiv neutruAparat care descoperă și semnalează ceva ce nu se vede: fum, gaz, metale, radiații.