Înțelesuri
- 1
Puterea nevăzută despre care se crede că hotărăște fără scăpare ce se întâmplă în viața cuiva.
„Se împăcase cu gândul că așa i-a fost destinul.”
- 2
Șirul întâmplărilor care alcătuiesc viața unui om.
„Cartea urmărește destinul unei familii de-a lungul unui secol.”
- 3
Soarta unui lucru sau a unei idei.
„Destinul clădirii s-a hotărât în consiliul local.”
Sinonime
- soartă
- ursită
- menire
Antonime
- voință proprie
- întâmplare
Expresii și locuțiuni
- A-și lua destinul în mâinia hotărî singur ce faci cu viața ta.
- Om al destinuluicel căruia i se atribuie o menire mare.
Etimologie
Din franceză (destin).