Înțeles
Faptul de a (se) desăvârși; perfecționare, finalizare.
„Meșterul a muncit ani de zile la desăvârșirea statuii.”
Sinonime
Antonime
Cum se folosește
Plural: desăvârșiri.
Expresii și locuțiuni
- cu desăvârșirecu totul, în întregime, pe deplin.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- desăvârșirii
- plural
- desăvârșiri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a desăvârși.