DEX Dicționar

acoperire

substantiv feminin4 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Faptul de a pune ceva peste altceva, ca să-l ascunzi sau să-l aperi.

    „Acoperirea casei s-a făcut cu țiglă.”

  2. 2

    Stratul pus peste un obiect ca să-l ferească de uzură.

    „Piesa are o acoperire de zinc.”

  3. 3

    Banii sau bunurile din care se poate plăti o datorie.

    „Cecul a fost emis fără acoperire.”

  4. 4

    Zona în care ajunge semnalul unei rețele.

    „La munte n-am avut acoperire la telefon.”

Sinonime

Antonime

Expresii și locuțiuni

  • Fără acoperirecare nu are în spate nimic real: vorbe fără acoperire, cec fără acoperire.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
acoperirii
plural
acoperiri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

Format în română de la verbul „a acoperi”, moștenit din latinescul accooperire.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera A