DEX Dicționar

biciuire

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Faptul de a biciui; lovirea cu biciul.

    „Biciuirea cailor a fost interzisă.”

Sinonime

  • flagelare

Cum se folosește

Plural: biciuiri.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
biciuirii
plural
biciuiri

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a biciui.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera B