Înțelesuri
- 1
Partea superioară a unei clădiri, care o protejează de ploaie și zăpadă.
„A reparat acoperișul înainte să înceapă ploile de toamnă.”
- 2
(figurat) Casă, adăpost, loc unde ai unde sta.
„După incendiu au rămas fără acoperiș deasupra capului.”
Sinonime
- învelitoare
- adăpost
Expresii și locuțiuni
- Sub același acoperișîn aceeași casă, locuind împreună.
Atenție la scriere
- Acoperă, descoperă, nu „acoperește” — Verbele „a acoperi” și „a descoperi” se conjugă fără „-esc”: eu acopăr, el acoperă; eu descopăr, el descoperă.
Forme flexionare
- plural
- acoperișuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Derivat din verbul „a acoperi”, moștenit din latinescul cooperire.