Înțeles
Starea a ceea ce este imperfect; defect, cusur.
„Vaza are o mică imperfecțiune pe margine.”
Antonime
Cum se folosește
Plural: imperfecțiuni.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- imperfecțiunii
- plural
- imperfecțiuni
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (imperfection) și din latină (imperfectio, -onis).