Înțelesuri
- 1
Supărare adâncă, tristețe amestecată cu dezamăgire.
„A vorbit cu amărăciune despre anii pierduți.”
- 2
(Rar) Gustul amar al unui lucru.
„Cafeaua avea o amărăciune plăcută.”
Antonime
- bucurie
- dulceață
Cum se folosește
Pluralul e „amărăciuni”.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- amărăciunii
- plural
- amărăciuni
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).