Înțeles
Infracțiune prin care un angajat își însușește sume de bani sau bunuri pe care le administra.
„Casierul a fost judecat pentru delapidare.”
Sinonime
- sustragere
- furt
Cum se folosește
Plural: delapidări.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- delapidării
- plural
- delapidări
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la a delapida (din franceză dilapider, latină dilapidare).