DEX Dicționar

dereglare

substantiv femininun sens

Înțeles

  1. Faptul de a ieși sau de a scoate pe cineva ori ceva din funcționarea normală; defectare, stricare.

    „O dereglare a motorului a oprit mașina.”

Sinonime

Antonime

  • reglare

Cum se folosește

Plural: dereglări.

Forme flexionare

genitiv-dativ articulat
dereglării
plural
dereglări

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la a deregla.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera D