Înțelesuri
- 1
Duh rău, dușman al lui Dumnezeu și al oamenilor; diavol.
„În icoană, demonii sunt zugrăviți sub picioarele sfântului.”
- 2
La cei vechi, duh care însoțea omul și îi hotăra soarta.
„Socrate spunea că are un demon lăuntric care îl oprește de la rău.”
- 3
(figurat) Om crud, fără suflet.
„S-a purtat ca un demon cu ai lui.”
- 4
(figurat) Pornirea lăuntrică ce nu-i dă cuiva pace.
„L-a stăpânit toată viața demonul jocului de cărți.”
Antonime
Cum se folosește
„Demon” e mai livresc decât „drac”; la romantici, demonul e chipul răzvrătirii și al măreției, nu numai al răului.
Expresii și locuțiuni
- Demonii cuivagândurile și patimile cu care se luptă în sinea lui.
Etimologie
Din neogrecescul démonas.