DEX Dicționar

descurcăreț

adjectivun sens

Înțeles

  1. Care știe să se descurce, să rezolve lucrurile cu abilitate.

    „Un om descurcăreț nu se pierde în nicio situație.”

Antonime

Cum se folosește

Feminin: descurcăreață; plural: descurcăreți, descurcărețe.

Forme flexionare

masculin plural
descurcăreți
feminin
descurcăreață
feminin plural
descurcărețe

După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).

Etimologie

De la descurca, cu sufixul -ăreț.

Cuvinte care se termină la fel

Alte cuvinte de pe litera D