Înțelesuri
- 1
Care impresionează prin proporții, frumusețe sau valoare; grandios, impunător.
„Din vârf se vedea măreața priveliște a munților.”
- 2
(Învechit și regional; depreciativ) Mândru de sine, îngâmfat, semeț.
„Mergea pe stradă cu un pas măreț, ca un împărat.”
Cum se folosește
Feminin: măreață; plural: măreți, mărețe.
Forme flexionare
- masculin plural
- măreți
- feminin
- măreață
- feminin plural
- mărețe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din a mări, cu sufixul -eț.