Înțelesuri
- 1
Câte fire de iarbă, de grâu sau de flori se pot cuprinde într-o mână.
„Copilul i-a adus mamei un mănunchi de ghiocei.”
- 2
Grămăjoară de lucruri de același fel, legate împreună.
„Portarul purta la brâu un mănunchi de chei.”
- 3
Mânerul unei unelte sau al unei arme; plăsea.
„Cuțitul avea mănunchiul din corn de cerb.”
Cum se folosește
Plural: mănunchiuri.
Forme flexionare
- plural
- mănunchiuri
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latină (manuclus).