Înțelesuri
- 1
Starea în care ai nevoie de altcineva sau de altceva și nu te poți descurca singur.
„Bătrânul își dorea să nu ajungă într-o dependență totală de copii.”
- 2
Obișnuință bolnăvicioasă de a folosi o substanță sau de a repeta un comportament, greu de oprit.
„Medicii tratează dependența de tutun cu sprijin psihologic.”
- 3
(Matematică) Legătura dintre două mărimi, când valoarea uneia o determină pe cea a celeilalte.
„Graficul arată dependența dintre timp și distanța parcursă.”
- 4
(Juridic) Subordonarea politică sau economică a unei țări față de o putere străină.
„Țara a ieșit dintr-o lungă dependență față de imperiu.”
Sinonime
- subordonare
- supunere
- atârnare
Antonime
Cum se folosește
Genitiv-dativ articulat: dependenței; plural: dependențe.
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- dependenței
- plural
- dependențe
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (dépendance).