Răsfoiește
Litera O, pagina 2
288 de cuvinte încep cu litera O. Pagina 2 din 2.
- omologadjectiv / substantiv masculin(Geometrie) Care corespunde unui element din altă figură asemenea.
- omucideresubstantiv feminin
- omulețsubstantiv masculinOm mic de statură; și, cu drag, copil.
- oncologsubstantiv masculinMedic specialist în oncologie, care tratează tumorile.
- oncologiesubstantiv femininRamură a medicinei care studiază tumorile și felul în care se previne, se depistează și…
- onestadjectivCinstit, corect, care nu minte și nu înșală.
- onestitatesubstantiv femininPurtarea omului cinstit, care nu minte și nu înșală.
- onlineadjectiv invariabil / adverbCare se face prin internet, fără prezență fizică.
- onoaresubstantiv femininCinste, demnitate, dreptate în purtare.
- onorsubstantiv neutruSalut militar făcut pentru a arăta respect unei persoane, unui steag sau unui erou.
- onorabiladjectiv / adverbDemn de cinste și de respect; cinstit.
- onorariusubstantiv neutruSuma plătită unui avocat, medic sau alt specialist pentru serviciile lui.
- onorificadjectiv(Despre titluri, distincții) Acordat în semn de cinste și respect.
- opalsubstantiv neutruPiatră semiprețioasă cu luciu sticlos, incoloră sau în mai multe culori, transparentă sau…
- operaresubstantiv femininEfectuarea unei acțiuni sau a unui calcul.
- operativadjectiv / adverbCare lucrează sau rezolvă lucrurile repede și cu rezultat; prompt.
- operatorsubstantiv masculinMuncitor sau tehnician care lucrează cu o mașină, un aparat sau o instalație.
- operațiesubstantiv femininIntervenție chirurgicală.
- operaționaladjectivCare funcționează, gata de folosit.
- operăsubstantiv femininLucrare de artă, de literatură sau de știință.
- opiniesubstantiv femininPărerea cuiva despre un lucru sau despre o persoană.
- opiusubstantiv neutruDrog obținut din sucul uscat al capsulelor de mac, care adoarme și creează dependență.
- oponentsubstantiv masculin / adjectivPersoană care se opune cuiva sau ceva, adversar.
- oportunadjectivPotrivit momentului și împrejurărilor; venit la timp.
- oportunistadjectiv / substantivCare ține de oportunism, specific lui.
- oportunitatesubstantiv femininOcazie prielnică, prilej bun de a face ceva.
- opozițiesubstantiv femininÎmpotrivire față de o idee, o decizie sau o persoană.
- opresiunesubstantiv femininAsuprire, oprimare, împilare.
- opriresubstantiv femininFaptul de a opri sau de a se opri; încetarea unei mișcări sau a unei acțiuni.
- oprobriusubstantiv neutru(Livresc) Condamnare publică, plină de dispreț, a unei fapte rușinoase sau a celui care a…
- optnumeral cardinalNumărul care vine după șapte și înaintea lui nouă; se scrie cu cifra 8 sau VIII.
- optarsubstantiv masculin(Popular) Carte de joc care are numărul opt.
- opticadjectivCare ține de vedere sau de ochi.
- optimadjectivCel mai bun sau foarte bun, cel mai potrivit.
- optimismsubstantiv neutruÎncrederea că lucrurile vor merge bine; obiceiul de a vedea partea bună a lucrurilor.
- optimistadjectiv / substantiv masculinCare are optimism; încrezător că lucrurile vor merge bine.
- optsprezecenumeral cardinalNumărul care vine după șaptesprezece și înaintea lui nouăsprezece; se scrie 18.
- optzecinumeral cardinalNumărul care vine după șaptezeci și nouă și înaintea lui optzeci și unu; se scrie 80.
- opționaladjectivPe care îl poți alege sau nu, după dorință; facultativ.
- opțiunesubstantiv femininPutința sau dreptul de a alege dintre mai multe variante.
- opuneresubstantiv femininFaptul de a (se) opune; împotrivire, rezistență.
- opusadjectiv / substantiv neutruCare e cu totul altfel; care merge în sens invers.
- orconjuncțieLeagă două propoziții, arătând o schimbare de plan în raționament: dar, însă.
- oracolsubstantiv neutru(În Antichitate) Răspunsul dat de zei, prin preoți, celor care întrebau despre viitor; și…
- oraladjectiv / substantiv neutruSpus prin viu grai, nu scris.
- oraradjectiv / substantiv neutru(Adjectiv) Care se referă la ore; calculat pe oră.
- orașsubstantiv neutruAșezare mare, cu clădiri și dotări, având rol administrativ, industrial, comercial și…
- oratorsubstantiv masculinPersoană care compune și rostește un discurs sau care are darul de a vorbi frumos în fața…
- orăsubstantiv femininUnitate de timp care ține șaizeci de minute; a douăzeci și patra parte a zilei; ceas.
- orășeansubstantiv masculinLocuitor al unui oraș.
- orășelsubstantiv neutruOraș mic; așezare de tip orășenesc, cu mai puțini locuitori.
- orbadjectiv / substantiv masculinCare nu vede; lipsit de vedere.
- orbiresubstantiv femininPierderea vederii, faptul de a orbi.
- orbităsubstantiv femininDrumul curbat pe care îl parcurge un corp ceresc în jurul altuia.
- orbitoradjectiv(Despre lumină) Atât de puternic încât te face să nu mai vezi.
- orchestrăsubstantiv femininGrup mare de muzicanți care cântă împreună la mai multe instrumente, de obicei sub un…
- ordinsubstantiv neutruDispoziție obligatorie dată de o autoritate; poruncă.
- ordinaladjectiv(Gramatică; mai ales în „numeral ordinal”) Care arată locul ocupat de cineva sau de ceva…
- ordinaradjectiv
- ordinesubstantiv femininAșezare a lucrurilor după o anumită rânduială.
- oreganosubstantiv masculinPlantă aromatică cu frunze mici, folosită uscată drept condiment, mai ales în bucătăria…
- oreionsubstantiv neutruBoală infecțioasă cauzată de un virus, întâlnită mai ales la copii, care umflă glandele…
- orezsubstantiv masculin / substantiv neutruPlantă cu tulpină dreaptă și spice mici, cultivată în terenuri inundate pentru boabele ei…
- orfansubstantiv masculin / adjectivCopil care a rămas fără unul dintre părinți sau fără amândoi.
- orfelinatsubstantiv neutruInstituție în care sunt crescuți copiii rămași fără părinți.
- organsubstantiv neutruParte a corpului unei ființe vii, care îndeplinește o anumită funcție.
- organicadjectivCare ține de organele unei ființe sau de un organism viu.
- organismsubstantiv neutruFiință vie, privită ca un întreg alcătuit din organe care lucrează împreună.
- organizaresubstantiv femininFaptul de a pregăti și a pune în ordine un lucru, ca să meargă bine.
- organizatadjectiv(Despre oameni) Care își face treburile cu ordine și după un plan.
- organizatorsubstantiv masculin / adjectivPersoană care organizează un eveniment sau o activitate.
- organizațiesubstantiv femininGrup de oameni uniți printr-un statut sau printr-un regulament, ca să facă ceva împreună.
- orgăsubstantiv femininInstrument muzical mare, cu tuburi prin care trece aer, cu clape și pedale, aflat mai…
- orgiesubstantiv femininPetrecere fără măsură, cu prea multă mâncare, băutură și desfrâu.
- orgoliosadjectivPlin de orgoliu; mândru, încrezut, vanitos.
- orgoliusubstantiv neutruPărere prea bună despre tine, care te face să nu accepți să fii umilit sau contrazis.
- orhideesubstantiv femininPlantă cu flori mari, frumos colorate și cu forme ciudate, crescută adesea în ghiveci.
- oriconjuncțieLeagă două lucruri între care se alege; sau.
- oribiladjectivCare trezește groază sau scârbă; îngrozitor.
- oricarepronume nehotărât / adjectiv pronominalIndiferent care; fiecare, fără deosebire.
- oricândadverbÎn orice moment; indiferent când.
- oricâtpronume nehotărât / adverbIndiferent cât; în orice cantitate.
- oricepronume nehotărâtIndiferent ce lucru; tot ce vrei.
- oricinepronume nehotărâtOrice persoană, fără deosebire.
- oricumadverbIndiferent în ce fel; în orice chip.
- orientsubstantiv neutruPartea de unde răsare soarele; estul.
- orientaresubstantiv femininFaptul de a-ți da seama unde te afli și în ce direcție trebuie să mergi.
- orificiusubstantiv neutruDeschizătură mică prin care un spațiu sau o cavitate comunică cu exteriorul.
- originaladjectiv / substantiv neutruCare este primul exemplar, de la care se fac copiile.
- originalitatesubstantiv femininÎnsușirea de a fi original: de a avea ceva nou, propriu, care nu seamănă cu altele.
- originaradjectivCare s-a născut sau își are rădăcinile într-un anumit loc; de loc din...
- originesubstantiv femininPunctul de plecare al unui lucru sau al unui fenomen; început, izvor.
- orișicinepronume nehotărât(Popular) Oricine, indiferent cine ar fi.
- oriundeadverbÎn orice loc, fără deosebire.
- orizontsubstantiv neutruLinia aparentă unde cerul pare să se întâlnească cu pământul; zare.
- orizontaladjectivCare are poziția liniei orizontului, paralel cu solul, perpendicular pe verticală.
- ornamentsubstantiv neutruObiect sau detaliu adăugat ca să înfrumusețeze ceva.
- ornitorincsubstantiv masculinMamifer din Australia care trăiește mai mult în apă, cu bot lat ca ciocul de rață și cu…
- oroaresubstantiv femininGroază amestecată cu scârbă față de ceva.
- ortsubstantiv masculin(Învechit și popular) Monedă mică de argint, a patra parte dintr-un leu vechi.
- ortodoxadjectiv / substantiv masculinCare aparține ortodoxiei, ramura răsăriteană a creștinismului, sau e potrivit învățăturii…
- ortopedsubstantiv masculinMedic specialist în ortopedie, care tratează bolile și deformările oaselor și ale…
- ortopedicadjectivCare ține de ortopedie, ramura medicinei care tratează oasele, articulațiile și mușchii.
- ortopediesubstantiv femininRamură a medicinei care tratează bolile și deformările oaselor, ale articulațiilor și ale…
- orzsubstantiv masculinCereală cu pai înalt și cu spic având boabele așezate pe câteva rânduri, crescută pentru…
- ossubstantiv neutruElement dur și rezistent al scheletului, care susține și apără corpul.
- osândăsubstantiv feminin(Popular) Pedeapsă la care este condamnat cineva; condamnare.
- ososadjectivCare ține de oase, făcut din os sau asemănător cu osul.
- ospătarsubstantiv masculinAngajat care servește clienții într-un restaurant; chelner.
- ospățsubstantiv neutruMasă mare și bogată la o petrecere, cu mulți oaspeți.
- ospiciusubstantiv neutruSpital pentru bolnavi psihici; casă de nebuni.
- ospitalieradjectivCare primește oaspeții cu bucurie; amabil, primitor.
- ospitalitatesubstantiv femininPrimirea caldă și cu drag a oaspeților.
- ostașsubstantiv masculinPersoană care face serviciul militar; soldat.
- ostaticsubstantiv masculinPersoană reținută cu forța, ca garanție sau ca mijloc de presiune.
- ostenealăsubstantiv femininStarea celui obosit după efort; oboseală, istovire.
- ostentativadjectivFăcut ca să fie observat, să impresioneze sau să provoace; demonstrativ.
- ostiladjectivCare are o purtare dușmănoasă față de cineva.
- ostilitatesubstantiv femininAtitudine dușmănoasă față de cineva.
- ostrovsubstantiv neutruInsulă, mai ales una formată din mâl și nisip în mijlocul unui râu sau al unui fluviu.
- oștiresubstantiv feminin(Învechit și popular) Armată, oaste, oștime.
- otităsubstantiv feminin(Medicină) Inflamație a urechii, mai ales a membranei care căptușește canalul auditiv.
- otomanadjectiv / substantiv(La plural) Populațiile turce din Asia Mică care au întemeiat, sub Osman I, statul…
- otorinolaringologsubstantiv masculin și femininMedic specializat în bolile urechii, ale nasului și ale laringelui.
- otravăsubstantiv femininSubstanță care, intrată în corp, îmbolnăvește grav sau ucide.
- otrăviresubstantiv femininÎmbolnăvirea sau moartea provocată de o otravă.
- otrăvitoradjectivCare conține otravă și poate îmbolnăvi sau omorî.
- oțelsubstantiv neutruAliaj de fier și carbon, dur și rezistent, folosit pe scară largă în industrie și în…
- oțetsubstantiv neutruLichid acru obținut prin fermentarea vinului sau a fructelor, folosit la salate și la…
- ousubstantiv neutruCorpul rotunjit, cu coajă calcaroasă, ouat de păsări, din care iese puiul.
- ovaladjectivCare are formă alungită și rotunjită, ca un ou.
- ovarsubstantiv neutruOricare din cele două glande sexuale ale femelei, în care se formează celulele…
- ovăzsubstantiv masculin / substantiv neutruCereală cu paiul drept și cu boabele prinse în ciorchini rari, cultivată pentru hrana…
- ovulsubstantiv neutruCelula sexuală femelă, care se formează în ovar și din care, după fecundare, se dezvoltă…
- ovulațiesubstantiv femininMomentul din ciclul ovarian în care ovarul eliberează un ovul matur, gata să fie fecundat.
- oxidsubstantiv masculinCompus al oxigenului cu alt element chimic.
- oxigensubstantiv neutruElement chimic gazos, fără culoare, fără miros și fără gust, care intră în alcătuirea…
- ozonsubstantiv neutruGaz albăstrui, cu miros caracteristic, format din trei atomi de oxigen, folosit ca…