Înțelesuri
- 1
Substanță care, intrată în corp, îmbolnăvește grav sau ucide.
„A pus otravă pentru șobolani în pivniță.”
- 2
(figurat) Ceva care face rău pe dinăuntru, care amărăște sufletul.
„Vorbele lui erau otravă curată pentru copil.”
- 3
(figurat, familiar) Om foarte rău și greu de suportat.
„E o otravă de om, se ceartă cu toată scara.”
Sinonime
- venin
- toxină
Cum se folosește
La plural se folosesc și forma „otrăvuri”, și forma „otrăvi”.
Expresii și locuțiuni
- Amar ca otravafoarte amar.
- A-i fi cuiva vorba otravăa spune lucruri care rănesc adânc.
Etimologie
Din slavă (otrava).