Înțelesuri
- 1
Navă scufundată sau eșuată.
„Epava vaporului zăcea pe fundul mării.”
- 2
(Figurat) Om ajuns într-o stare fizică sau morală mizerabilă.
„Boala l-a făcut o epavă.”
Forme flexionare
- genitiv-dativ articulat
- epavei
- plural
- epave
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza épave.