Înțelesuri
- 1
Lichid acru obținut prin fermentarea vinului sau a fructelor, folosit la salate și la murături.
„Salata de varză se dresează cu ulei și oțet.”
- 2
(La plural, „oțeturi”) Felurile de oțet, după fructul din care sunt făcute.
„Raftul magazinului era plin de oțeturi din mere, din vin și balsamic.”
Cum se folosește
Pluralul, „oțeturi”, e pentru sorturi.
Expresii și locuțiuni
- Încetul cu încetul se face oțetullucrurile bune cer timp și răbdare.
- Acru ca oțetulfoarte acru; (figurat) foarte ursuz.
- A face pe cineva cu ou și cu oțet(familiar) a-l certa rău, a-l face de râs.
Forme flexionare
- plural
- oțeturi
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavă (ocĭtŭ).