Înțelesuri
- 1
Faptul de a-ți da seama unde te afli și în ce direcție trebuie să mergi.
„Are un simț al orientării excelent, nu se rătăcește niciodată.”
- 2
Direcția spre care e îndreptat ceva.
„Orientarea casei spre sud o face luminoasă.”
- 3
(Figurat) Înclinație, convingere sau preferință a cuiva.
„Partidul are o orientare de centru-dreapta.”
Antonime
- dezorientare
- rătăcire
Cum se folosește
Se pronunță o-ri-en-ta-re. Pluralul e „orientări”.
Expresii și locuțiuni
- Orientare școlarăîndrumarea elevilor spre școala sau meseria potrivită.
Etimologie
Din verbul „a orienta”.