Înțelesuri
- 1
Parte a corpului unei ființe vii, care îndeplinește o anumită funcție.
„Ficatul e organul care curăță sângele de toxine.”
- 2
Piesă sau ansamblu de piese dintr-o mașină ori dintr-un aparat, cu o funcție proprie.
„A dat examen la organe de mașini.”
- 3
Instituție sau grup de persoane cu atribuții într-un domeniu al vieții publice.
„Cazul a fost trimis organelor de cercetare penală.”
- 4
Publicație oficială a unei organizații sau a unui partid.
„Ziarul era organul oficial al sindicatului.”
- 5
(Familiar) Glas, voce, mai ales una puternică.
„Are organ: îl auzi din capătul celălalt al curții.”
- 6
(Învechit) Orgă; harpă.
„În biserica veche se cânta la organ.”
Sinonime
Expresii și locuțiuni
- Organe de simțochiul, urechea, nasul, limba și pielea, prin care simțim lumea.
- Donare de organedăruirea unui organ, ca să fie transplantat altui bolnav.
Etimologie
Din neogrecescul órganon („unealtă, instrument”), ajuns la noi și prin latină, italiană și franceză.