Înțelesuri
- 1
Boală infecțioasă cauzată de un virus, întâlnită mai ales la copii, care umflă glandele de sub urechi și dă febră.
„Fratele meu a făcut oreion în clasa a doua și a stat acasă două săptămâni.”
- 2
(La plural) Îmbolnăviri de acest fel, numărate ca fiecare caz în parte.
„Medicul de familie a raportat trei oreioane într-o singură lună.”
Cum se folosește
Se pronunță o-re-ion. Pluralul „oreioane” se folosește doar pentru cazuri de boală.
Atenție la scriere
- Oreion, nu „oreon” — Boala care umflă glandele de sub urechi se numește „oreion”, cu „i” înainte de „on”. Nu „oreon”.
Forme flexionare
- plural
- oreioane
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (oreillons).