DEX Dicționar

ordin

substantiv neutru7 sensuri

Înțelesuri

  1. 1

    Dispoziție obligatorie dată de o autoritate; poruncă.

    „A primit ordin să plece a doua zi.”

  2. 2

    Actul scris care conține o astfel de dispoziție.

    „I-au trimis ordinul de chemare acasă.”

  3. 3

    Decorație înaltă, dată pentru merite deosebite.

    „A primit un ordin pentru fapte de arme.”

  4. 4

    Comunitate de călugări cu reguli proprii.

    „Ordinul benedictin a ridicat mănăstirea.”

  5. 5

    (Biologie) Categorie care cuprinde mai multe familii înrudite.

    „Pisica face parte din ordinul carnivorelor.”

  6. 6

    Categorie, treaptă, nivel.

    „Sunt probleme de cu totul alt ordin.”

  7. 7

    (Arhitectură) Fel de a alcătui coloanele unei clădiri.

    „Ordinul doric e cel mai simplu dintre toate.”

Sinonime

Expresii și locuțiuni

  • La ordin!formulă militară prin care se arată că cineva stă la dispoziție.
  • Ordine de zilista problemelor care se discută la o ședință.
  • De ordinul…de mărimea aproximativă a…
  • Sub ordinele cuivasub comanda lui.

Etimologie

Din latină (ordo, ordinis) și franceză (ordre).

Alte cuvinte de pe litera O