Înțelesuri
- 1
A așeza ceva într-un loc.
„Pune cartea pe masă, te rog.”
- 2
A-ți potrivi pe corp o haină, un obiect.
„Și-a pus paltonul și a ieșit.”
- 3
A monta, a instala ceva.
„A pus gresie în baie într-o singură zi.”
- 4
A instala pe cineva într-o funcție.
„L-au pus director la începutul anului.”
- 5
A sădi, a semăna.
„Am pus roșii în grădină.”
- 6
A adăuga într-o mâncare sau într-un amestec.
„Pune puțină sare în ciorbă.”
- 7
A obliga pe cineva să facă ceva.
„L-a pus să spele vasele.”
- 8
A da un nume cuiva.
„I-au pus numele bunicului.”
- 9
A stabili, a fixa un preț, o condiție, un termen.
„A pus un preț bun pe casă.”
- 10
A depune bani undeva; a economisi.
„Pune bani deoparte în fiecare lună.”
- 11
A investi bani sau muncă în ceva.
„A pus toți banii în casa aceea.”
- 12
A formula, a ridica o întrebare sau o problemă.
„A pus o întrebare la care nimeni n-a știut să răspundă.”
- 13
(Reflexiv) A începe să faci ceva cu hotărâre.
„S-a pus pe învățat cu o lună înainte.”
- 14
(Reflexiv, despre vreme) A se așeza, a începe.
„S-a pus pe ploaie și n-a mai stat trei zile.”
Expresii și locuțiuni
- A pune umărula-și aduce contribuția la o treabă.
- A-și pune în gânda hotărî să faci ceva.
- A pune ochii pe cevaa-l dori, a-l urmări cu gândul.
- A pune o vorbă bunăa interveni pentru cineva.
- A pune osula munci din greu.
- A pune la calea plănui, a organiza ceva.
- A pune capăta face să înceteze.
- A pune foca) a incendia; b) a înrăutăți o situație și așa încordată.
- A pune piciorul undevaa ajunge, a sosi într-un loc.
Etimologie
Moștenit din latină (ponere), de la care vin și „a depune”, „a impune” sau „poziție”.