Înțelesuri
- 1
A marca o suprafață cu puncte, a face să se vadă puncte pe un fond de altă culoare.
„Pictorul a punctat cerul cu mici stele aurii.”
- 2
(Fig.) A scoate în evidență, a sublinia.
„Vorbitorul a punctat fiecare idee importantă.”
- 3
(Sport) A obține puncte într-un joc sau a nota punctele câștigate.
„Echipa a punctat de trei ori în prima repriză.”
Sinonime
Cum se folosește
Prezentul: eu punctez, el punctează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- punctez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- punctează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să punctez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să puncteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din punct (după franceză pointer).