Înțelesuri
- 1
A găsi și a îndrepta greșelile dintr-o lucrare sau dintr-un text.
„Profesoara a corectat tezele în weekend.”
- 2
(Reflexiv) A-ți schimba în bine purtarea sau felul de a fi.
„După avertisment, băiatul s-a corectat.”
- 3
(Tehnic) A regulariza albia unui râu, ca apa să curgă mai sigur.
„Constructorii au corectat cursul râului ca să nu mai inunde satul.”
Sinonime
- a corija
- a îndrepta
- a rectifica
Antonime
Cum se folosește
Prezentul: eu corectez, el corectează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- corectez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- corectează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să corectez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să corecteze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din adjectivul corect.