Înțelesuri
- 1
A organiza munca mai multor oameni sau părți ca să lucreze împreună spre același scop.
„Ea coordonează echipa de voluntari.”
- 2
A potrivi mișcările între ele, ca să se facă armonios.
„Copilul învață să-și coordoneze mâinile și picioarele la înot.”
Sinonime
- a conduce
- a organiza
- a îndruma
- a armoniza
Antonime
- a dezorganiza
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- coordonez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- coordonează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să coordonez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să coordoneze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceza coordonner.