Înțelesuri
- 1
A porni dintr-un loc spre altul.
„Pleacă la muncă la șase dimineața.”
- 2
A părăsi un loc, o slujbă, o casă.
„A plecat de la firma aceea anul trecut.”
- 3
A înclina ceva în jos; a apleca.
„Și-a plecat capul și n-a mai zis nimic.”
- 4
(Reflexiv) A se apleca.
„S-a plecat să ridice creionul de pe jos.”
- 5
(Reflexiv) A se închina, a se supune.
„Nu se pleacă în fața nimănui.”
- 6
A porni de la o idee, luând-o drept punct de plecare.
„Plecăm de la ideea că datele sunt corecte.”
Expresii și locuțiuni
- A-și pleca capula se supune, a se umili.
- A-și pleca urecheaa asculta cu luare-aminte.
- A pleca cu coada între picioarea pleca rușinat, învins.
- A nu avea unde să-și plece capula nu avea niciun adăpost.
Etimologie
Moștenit din latină (plicare „a îndoi”); de la înțelesul de „a îndoi” s-a ajuns la cel de „a porni la drum”.