Înțelesuri
- 1
A cerceta o cauză ca judecător și a da o hotărâre.
„Procesul se judecă la tribunalul din oraș.”
- 2
A cântări faptele și a-și face o părere despre cineva ori ceva.
„Judecă situația la rece, înainte să răspunzi.”
- 3
A condamna pe cineva în gând sau în vorbe, a-l critica.
„Nu judeca oamenii după haine.”
- 4
A gândi logic, a raționa.
„Copilul judecă deja ca un om mare.”
- 5
(Reflexiv, reciproc) A fi în proces cu cineva.
„Se judecă de doi ani pentru o bucată de pământ.”
Sinonime
- a chibzui
- a aprecia
- a condamna
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Lucru judecatcaz în care s-a dat o hotărâre definitivă și care nu se mai rejudecă.
- A judeca cu mintea altuiaa repeta părerile cuiva, fără să gândești singur.
Etimologie
Moștenit din latină (judicare).