Înțelesuri
- 1
A trece cu vederea o greșeală; a nu mai socoti pe cineva vinovat.
„L-a iertat abia după ani de zile.”
- 2
A scuti pe cineva de o pedeapsă sau de o datorie.
„I-a iertat restul de bani, văzând cum stă.”
- 3
A îngădui, a permite.
„Nu-l mai iartă puterile să urce până sus.”
- 4
(În formule de politețe) A-ți cere scuze.
„Iertați-mă că v-am întrerupt.”
Antonime
- a pedepsi
- a osândi
Expresii și locuțiuni
- Dumnezeu să-l ierteformulă spusă când se pomenește un mort.
- A ierta din sufleta ierta cu adevărat, fără să mai ții minte.
- Nu-l iartă inimanu se îndură să facă un lucru.
Etimologie
Moștenit din latină (libertare).