Regula
DOOM 3 dă formele: „eu pieptăn”, „tu piepteni”, „el piaptănă”, conjunctivul „să pieptene” și imperativul „piaptănă!”. Rădăcina alternează: „pieptăn-”, „piaptăn-”, „piepten-”, după cum cade accentul și după vocala care urmează.
Un tipar asemănător are verbul „a ierta”: „el iartă”, dar „să ierte”; înaintea terminației „-e”, „ia” devine „ie”. La „a pieptăna” se schimbă, în plus, și „ă” în „e”: „să pieptene”.
Greșeala „să se pieptăne” păstrează forma de la persoana I („pieptăn”) și adaugă doar terminația. Pare logic, dar nu e forma înregistrată de vreun dicționar.
Substantivul înrudit e „pieptăn” (DOOM 3), cu pluralul „piepteni”; DEX ’09 trimite și forma „pieptene” la el.
Corect
- Copilul se piaptănă singur în fiecare dimineață.
- Spune-i să se pieptene înainte de poză.
- Piaptănă-te, că întârziem!
- Trebuie să-și pieptene părul ud cu grijă.
Greșit
- Spune-i să se pieptăne înainte de poză.
- Trebuie să-și pieptăne părul ud cu grijă.
Un truc de ținut minte
Gândește-te la „a ierta”: el iartă, să ierte. La fel: el se piaptănă, să se pieptene.
Cuvintele în dicționar
Regula urmează DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).