Înțelesuri
- 1
A face mai clar, mai ușor de înțeles; a lămuri.
„Profesoara a clarificat regula printr-un exemplu.”
- 2
A rezolva sau a pune în ordine o situație neclară.
„Trebuie clarificată situația juridică a terenului.”
- 3
(Reflexiv) A deveni clar; a se lămuri.
„Lucrurile s-au clarificat după conversație.”
- 4
A face un lichid să devină limpede, lăsând drojdia să se așeze.
„Vinul se clarifică în butoi, pe măsură ce drojdia se așază.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A clarifica lucrurilea spune deschis ce a fost și ce urmează.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- clarific
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- clarifici
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- clarifică
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să clarific
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să clarifice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din latinescul clarificare, prin franceză (clarifier).