Înțelesuri
- 1
A opri pe cineva să facă ceva; a-i sta în cale.
„Ploaia ne-a împiedicat să plecăm.”
- 2
(Reflexiv) A se lovi cu piciorul de ceva și a fi gata să cazi; a se poticni.
„S-a împiedicat de o rădăcină și a căzut.”
- 3
A lega picioarele unui animal ca să nu fugă.
„A împiedicat calul ca să pască liniștit.”
Sinonime
- a opri
- a stânjeni
- a se poticni
Antonime
- a înlesni
- a ajuta
Expresii și locuțiuni
- A i se împiedica limbaa nu mai putea vorbi limpede, de emoție sau de băutură.
- A se împiedica în picioarea merge nesigur, împleticindu-se.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- împiedic
- indicativ prezent pers. a 2-a singular
- împiedici
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- împiedică
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să împiedic
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să împiedice
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Moștenit din latină (impedicare).