Înțelesuri
- 1
A face să înceteze o mișcare sau o acțiune.
„Oprește mașina la prima benzinărie.”
- 2
(reflexiv) A sta pe loc, a nu mai merge.
„S-a oprit în mijlocul drumului, ca și cum ar fi uitat ceva.”
- 3
A reține pe cineva undeva, a-l face să rămână.
„Ne-au oprit la masă, deși ne grăbeam.”
- 4
A pune deoparte, a păstra pentru sine.
„Și-a oprit o felie de tort pentru mai târziu.”
- 5
A nu da voie să se facă un lucru; a interzice.
„E oprit fumatul în toată clădirea.”
Sinonime
- a stăvili
- a curma
- a reține
- a interzice
Antonime
Expresii și locuțiuni
- A opri calea cuivaa-i sta în drum, a-l împiedica să treacă.
- A se opri din druma face un popas.
- Nu se mai oprește din vorbitvorbește fără încetare.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- opresc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- oprește
- imperfect pers. 1 singular
- opream
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să opresc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să oprească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din slavul vechi oprĕti („a sprijini, a împiedica”).