Înțelesuri
- 1
A-ți pierde vederea; a deveni orb.
„Bătrânul a orbit din cauza unei boli.”
- 2
A lăsa pe cineva fără vedere, rănindu-i ochii.
„Vânătorii nu vor să orbească vietăți.”
- 3
A tulbura vederea cuiva cu o lumină puternică.
„Farurile m-au orbit pe curbă.”
- 4
(Figurat) A face pe cineva să judece greșit, sub influența unui sentiment.
„Mânia l-a orbit și n-a mai văzut nimic.”
Sinonime
- a chiorî
- a întuneca
- a amăgi
Expresii și locuțiuni
- A orbi de furiea fi atât de mânios, încât nu mai gândești limpede.
- A se orbi de dragostea nu vedea defectele celuilalt.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular și pers. a 3-a plural
- orbesc
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- orbește
- imperfect pers. 1 singular
- orbeam
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să orbesc
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să orbească
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
De la «orb».