Înțelesuri
- 1
A da un ordin; a porunci.
„Comandantul a ordonat retragerea.”
- 2
A pune în ordine, a așeza după un criteriu.
„A ordonat cărțile alfabetic.”
Antonime
Expresii și locuțiuni
- Ordonați!formulă militară prin care subordonatul se pune la dispoziția superiorului.
Forme flexionare
- indicativ prezent pers. 1 singular
- ordonez
- indicativ prezent pers. a 3-a singular
- ordonează
- conjunctiv prezent pers. 1 singular
- să ordonez
- conjunctiv prezent pers. a 3-a singular
- să ordoneze
După DOOM 3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a).
Etimologie
Din franceză (ordonner).